Relieful României este împărțit în proporții apropiate între trei mari trepte: munți, dealuri și podișuri și câmpii, fiecare ocupând aproximativ o treime din teritoriu. Elementul central este arcul Munților Carpați, în jurul căruia dealurile și câmpiile coboară în trepte spre exterior. Această dispunere aproape concentrică explică multe dintre trăsăturile climei, ale râurilor și ale așezărilor.
Cum se împarte relieful României?
Relieful României se împarte, în cifre rotunjite, în aproximativ 31% munți, 36% dealuri și podișuri și 33% câmpii, valori folosite frecvent în manualele de geografie. Alte surse grupează diferit unitățile de trecere dintre trepte și dau procente ușor diferite, dar imaginea generală rămâne aceeași: niciuna dintre forme nu domină covârșitor.
| Treaptă de relief | Pondere aproximativă | Exemple de unități |
|---|---|---|
| Munți | circa 31% | Carpații Orientali, Meridionali și Occidentali |
| Dealuri și podișuri | circa 36% | Subcarpații, Podișul Transilvaniei, Podișul Moldovei, Podișul Getic, Podișul Dobrogei |
| Câmpii | circa 33% | Câmpia Română, Câmpia de Vest |
Delta Dunării este tratată separat, ca o unitate de relief aflată în formare, cea mai nouă și mai joasă din țară.
Ce particularități au Munții Carpați din România?
Munții Carpați din România formează un arc care înconjoară Podișul Transilvaniei și se împart în trei grupe: Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Carpații Occidentali. Au altitudini medii, cele mai multe vârfuri situându-se sub 2.000 de metri, și sunt ușor de străbătut prin numeroase pasuri și văi transversale.
- Carpații Meridionali sunt cei mai înalți și mai masivi; aici se află vârful Moldoveanu, de 2.544 m, cel mai înalt din țară, și vârful Negoiu, de 2.535 m.
- Carpații Orientali sunt cei mai lungi, cu șiruri paralele de munți și depresiuni largi între ele; cel mai înalt vârf este Pietrosul Rodnei, de 2.303 m.
- Carpații Occidentali sunt cei mai scunzi și mai fragmentați, cu multe depresiuni și văi largi; cel mai înalt vârf este Curcubăta Mare, din Munții Bihor, de 1.849 m.
Pădurile acoperă o bună parte din versanți, iar pajiștile alpine apar doar pe crestele cele mai înalte. Regiunile montane cu infrastructură turistică sunt prezentate în articolul despre destinațiile de schi din România.
Unde se află dealurile și podișurile?
Dealurile și podișurile se află la exteriorul Carpaților și în interiorul arcului carpatic, formând o treaptă intermediară între munte și câmpie. Subcarpații, situați la contactul cu Carpații Orientali și Meridionali, au dealuri înalte și depresiuni locuite din vechime. Podișul Transilvaniei ocupă centrul țării, Podișul Moldovei estul, Podișul Getic sudul, la poalele Carpaților Meridionali, iar Podișul Dobrogei, cu cele mai vechi forme de relief din țară în partea sa de nord, se află între Dunăre și Marea Neagră.
Această treaptă concentrează multe dintre zonele viticole și pomicole ale țării, iar unele dintre ele sunt descrise în ghidul despre turismul viticol în România.
Ce câmpii are România?
Principalele câmpii ale României sunt Câmpia Română, în sud, și Câmpia de Vest, de-a lungul graniței de vest, la care se adaugă câmpii mai mici în Moldova și luncile largi ale râurilor mari. Câmpia Română este cea mai întinsă și se desfășoară de la Podișul Getic și Subcarpați până la Dunăre. Câmpiile au soluri fertile și sunt principalele zone de cultură a cerealelor, motiv pentru care depozitarea recoltelor are o importanță aparte, după cum arată și articolul despre protecția cerealelor depozitate.
De ce este numit relieful României „în trepte”?
Relieful României este numit „în trepte” pentru că altitudinea scade aproape regulat dinspre centrul arcului carpatic spre margini: de la munți la dealuri și podișuri, apoi la câmpii și, în final, la Delta Dunării și litoral. Treptele se succed asemănător pe toate laturile Carpaților, ceea ce dă un aspect concentric hărții fizice.
Această așezare are urmări practice. Râurile pornesc în majoritate din Carpați și curg radial spre exterior, climatul se răcește și devine mai umed odată cu altitudinea, iar așezările și drumurile urmăresc văile și depresiunile.
Ce înseamnă relieful pentru cei care călătoresc prin țară?
Pentru călători, relieful înseamnă că, pe distanțe relativ scurte, peisajul se schimbă de la câmpie la munte. Câteva repere utile la planificarea traseelor:
- Trecerea Carpaților se face prin pasuri și văi, unde drumurile sunt mai lente, iar iarna pot fi închise temporar porțiuni de drum montan.
- Diferența de temperatură dintre câmpie și zona montană poate depăși 10 grade în aceeași zi.
- Depresiunile intramontane au adesea ierni mai reci decât zonele din jur, din cauza aerului rece care se acumulează la nivelul lor.
