Plantarea pomilor fructiferi toamna se face după căderea frunzelor și înainte ca pământul să înghețe, de obicei în octombrie și noiembrie. În acest interval, rădăcinile continuă să crească în solul încă cald, iar pomul pornește primăvara deja prins. Reușita depinde de trei detalii: o groapă suficient de mare, punctul de altoire lăsat deasupra solului și o udare abundentă imediat după plantare.
Când se plantează pomii fructiferi toamna?
Pomii fructiferi se plantează toamna din momentul în care și-au pierdut frunzele, semn că au intrat în repaus, până la primele înghețuri persistente ale solului. Într-o zonă cu ierni blânde, perioada poate continua și în decembrie; în zonele reci și umede, plantarea de primăvară este uneori mai sigură, mai ales pentru speciile sensibile la ger, precum piersicul și caisul.
Pomii cu rădăcina nudă se plantează cât mai repede după cumpărare. Dacă plantarea se amână câteva zile, rădăcinile se acoperă cu pământ umed, într-un șanț, pentru a nu se usca.
Cât de mare se sapă groapa pentru un pom fructifer?
Groapa pentru un pom fructifer se sapă, de regulă, cu o lățime de 60–80 cm și o adâncime de 50–60 cm, astfel încât rădăcinile să încapă fără să fie îndoite. Stratul fertil de la suprafață se pune separat de pământul din adâncime, pentru că el va ajunge în jurul rădăcinilor.
- Se bate în groapă un țăruș, pe partea dinspre vântul dominant, înainte de așezarea pomului, ca să nu fie rănite rădăcinile.
- Rădăcinile rupte sau uscate se scurtează până la țesutul sănătos, cu o tăietură curată.
- Pe fundul gropii se face o mică movilă din pământ fertil, amestecat cu gunoi de grajd bine descompus, peste care se întind rădăcinile.
- Pomul se acoperă treptat cu pământ, care se tasează ușor cu piciorul, ca să nu rămână goluri de aer.
- Pomul se leagă de țăruș cu un material moale, în formă de opt, care nu strânge scoarța.
Îngrășămintele chimice puse direct pe rădăcini pot arde rădăcinile tinere, așa că, la plantare, se folosește doar gunoi de grajd bine descompus sau compost matur, amestecat cu pământ.
La ce înălțime rămâne punctul de altoire?
Punctul de altoire, îngroșarea vizibilă de la baza tulpinii, rămâne la 5–10 cm deasupra nivelului solului după tasare. Dacă ajunge sub pământ, soiul altoit poate forma rădăcini proprii, iar efectul portaltoiului, cum ar fi talia mică a pomului, se pierde.
Pământul se tasează după udare, de aceea pomul se așază inițial puțin mai sus decât nivelul final dorit.
Ce distanță se lasă între pomii fructiferi?
Distanța dintre pomi depinde de vigoarea portaltoiului, adică de cât de mare devine pomul matur, nu doar de specie. Valorile de mai jos sunt orientative:
| Tip de pom | Distanță între pomi | Observații |
|---|---|---|
| Măr sau păr pe portaltoi pitic | 1,5–2,5 m | Necesită tutore permanent |
| Măr sau păr pe portaltoi semiviguros | 3–4 m | Potrivit pentru grădinile obișnuite |
| Măr, păr sau cireș pe portaltoi viguros | 6–8 m | Coroană mare, rod după mai mulți ani |
| Prun, cais, piersic | 4–5 m | Variază după soi și portaltoi |
Informația despre portaltoi se găsește pe eticheta pomului sau se cere pepinierei. Pentru grădinile mici, la fel ca în ideile din articolul despre grădinile autosuficiente, pomii pe portaltoi pitic permit mai multe soiuri pe aceeași suprafață.
Cât se udă un pom după plantare?
Un pom proaspăt plantat se udă imediat cu 10–20 de litri de apă, chiar dacă solul pare umed. Apa așază pământul în jurul rădăcinilor și elimină golurile de aer care le-ar usca. În jurul tulpinii se face o mică copaie de pământ, care ține apa la rădăcină.
Toamna, udările ulterioare sunt necesare doar dacă vremea rămâne uscată mai multe săptămâni. Primăvara și în prima vară, pomul tânăr are nevoie de udări rare, dar abundente, iar un strat de mulci păstrează umezeala, idee detaliată în ghidul despre economisirea apei în grădină.
Ce protecție are nevoie pomul tânăr peste iarnă?
Pomul tânăr are nevoie mai ales de protecție împotriva rozătoarelor și a crăpăturilor de ger de pe scoarță. Măsurile obișnuite sunt:
- o plasă sau un manșon de protecție în jurul tulpinii, împotriva iepurilor și a șoarecilor;
- văruirea tulpinii la pomii mai mari, care reduce încălzirea scoarței în zilele însorite de iarnă;
- un strat de mulci sau de pământ mușuroit la bază, îndepărtat primăvara.
Tăierea de formare a pomilor plantați toamna se face primăvara, înainte de pornirea mugurilor. Uneltele folosite la plantare și tăiere se păstrează curate și uscate, după sfaturile din articolul despre depozitarea uneltelor de grădină.
